Gabriela P
Data inscrierii: 26/Feb/2009
Mesaje: 21
Localitate: Constanta
|
 Trimis: 14/03/2009 21:13 Titlul subiectului: Nebunul înţelept |
 |
|
Nebunul înţelept
Motto: „Dacă-ntre voi i se pare cuiva că-i înţelept
în veacul acesta, să se facă nebun ca să devină înţelept.”
(1 Corinteni 3: 18–19.)
Cu pieptul gol şi haina-n vânt
Şi-un băţ ce scormonea-n pamânt
Cu ochii tristi şi glasul stins
De lume, el era învins.
Şi-aşa tăcut şi ostenit
Părea un om îmbătrânit
Ce încerca să-şi facă rost
Din amăgirea ce a fost
Un căine, s-a oprit în loc
Şi mârâind, lătrând cu foc
Să-l muşte, parcă n-ar fi vrut
Şi-apoi, pe loc a dispărut
Ridică băţu-n urma lui
Şi strigă tare câinelui
« Sunt încă viu! tu nu mă vezi ?
Probabil, ai fi vrut dovezi...»
Un om, văzând-ul revoltat
Şi-atât de tare afectat
A zis ca e periculos
Şi-a tras de haină nemilos
Slăbit, el cade la pământ
Şi-acolo jos, cu băţul frânt
El s-a trezit ca din senin
Cu-n şut uşor şi feminin
Buimac, de tot ce s-antâmplat
Uşor nebunu-a răsuflat :
« Iată că-s viu ! ei, m-au vazut!
Eu, mort o clipă m-am crezut! » |
|
FAQ
Cautare
Membri
Grupuri
Inregistrare
Profil
Mesaje private
Autentificare
