BUCURIILE VIETII

Flora

"BUCURIILE VIEŢII" va fi un briliant adăugat la salba de briliante pe care poetul şi publicistul, Mihai Leonte, a avut iniţiativa de a le da viaţă... Se ştie despre cuvinte că prind viaţă, că plutesc pe aripi de vis...aducând plăcere în sufletele celor iubitori de frumos. La fel se întâmplă şi cu poeziile apărute în antologiile iniţiate de "cavalerul" sentimentelor frumoase, Mihai Leonte.

"Carte elegantă cinste cui te-a scris
Încet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare, anume înflorită
Mâinilor mele, care te-au deschis.

Eşti ca vioara, singura ce cântă
Iubirea toată pe un fir de păr,
Şi paginile tale, adevăr,
S-au tipărit cu litera cea sfântă."
(Tudor Arghezi-Ex libris)

Gânduri frumoase şi inspiraţie, dragi poeţi!
Cu aleasă preţuire,
Floarea Cărbune
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Mihai LEONTE · Trimis: 30/08/2011 10:03 Titlul subiectului:

Multumesc distinsa Floarea Carbune.
Ca ,,orfevru" va necesită sa ma descurc printre atatea pietre pretioase!
Succes pentru noul volum.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze, axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://literatura-arta.myforum.ro/index.php

Flora · Trimis: 30/08/2011 15:24 Titlul subiectului: Pribeaga...autor Floarea CARBUNE

Poezie dedicată poetului Mihai LEONTE

Iubesc Câmpia
C-o dragoste ciudată…
Mi-i dragă pacea ei
Statornic aşezată.
Cu datinile-i sfinte
Din timpuri ce-au apus
În dorurile inimii
Cu toate mi s-au strâns.
Iubesc
Nopţile-i cu lună plină
Când înfloresc florile-n grădină
Iar greierii cântă în zori
La măiastrele viori.
Mi-s dragi
Dulcea legănare a pădurii
Şi a holdelor, hlamidă aurie
Ce se întinde…
Cât vezi cu ochii pe câmpie,
Şi casele adunate laolaltă
Ca sfatul bătrânilor de altădată.

O, draga mea Câmpie,
Iubită mamă, drăgăstoasă
Iubesc la tine dărnicia
Şi copilăria mea frumoasă…
Adeseori, îndată ce te revăd
În ochii tăi îmi scald privirea
Şi în limbajul nostru tainic
Începem convorbirea.
Copilul care-am fost
Te-mbrăţişează cu mult dor
Apoi visează…
În vis el vede-o sărbătoare,
E hora din Poiană
Unde fete frumoase
În cozi cu câte-o floare
Vorbesc despre iubire,
Sunt vesele, dansează.

Mă simt o frunză
Ce, odată,
S-a desprins
Dintr-un bătrân stejar
Zburând prin lume
Pe aripi de vânt hoinar…
De ger şi de-arşiţa dorului uscată
Până la Marea Neagră am ajuns
De furtunile vieţii purtată.
Am poposit pe ţărm
Unde un mândru palmier
Se înălţa semeţ
Cu frunze-n evantai
Iar briza mării
Duios îl dezmierda.

Revăd frunza
Apropiindu-se sfioasă,
Frunza pribeagă ce
Palmierului i-a spus:
La tine-am poposit
După o lungă pribegie
Căci de părinţi , eu m-am desprins
Din fragedă copilărie.
De mică rătăcesc
Străină prin lume,
Te rog, în frunzişul tău
Aş vrea să mă-adăpostesc.
Am trebuință de odihnă…
În fiecare seară
Am să-ţi spun poveşti
Din drumu-mi cunoscute.

Sunt mândru copac
De Dumnezeu hărăzit
Spre cer să mă-nalţ,
Prin evantaie verzi
Să-i sorb Lumina.

Vino, străino,
Adună-ţi puterea, răbdarea,
Primeşte răcoarea
Frunzişului meu.
Trecutul tău,
Tu, uită-l!
Străino, pribeagă ai fost,
Acum eu îţi sunt adăpost.
Prieten şi umăr la greu,
Eu îţi promit, voi fi mereu.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:38 Titlul subiectului: Iubirea noastră

Noaptea,
precum un fluviu cu ape cristaline,
ducea spre veşnicie
iubirea noastră,
corabie de aur şi rubine,
cu toate pânzele desfăşurate
pe calea spre Eternitate.

Sub înfloriri de roze
romantice-n visare,
am străbătut milenii
trecând peste hotare
de lumi celeste...

Iubirea noastră sublimă
îşi risipea în noapte
dulceaţa-i divină
şi la marginea lumii
sosise tinereţea noastră
să ne vadă, precum un şoim,
din înălţimi albastre.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:39 Titlul subiectului: Toamna...

Sub cerul în amurg
de-octombrie-n grădină,
se scutură de frunze
copacii de lumină
şi nucul îşi aruncă
tristeţea-ngălbenită;
gutuile-aurii şi calde tufănele
scânteie printre frunze
ca parfumate stele.

Grădina, în somn adânc,
sub verdele de aur,
de toamnă-i prăbuşită,
arar şi-aprinde tufănica
o lampă pe tulpină
şi cade-o galbenă gutuie
din creanga obosită.

În sufletul misterios al Toamnei,
e cald şi bine...
ascunsă în seminţe adormite,
se plămădeşte dalba Primăvară.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:41 Titlul subiectului: Ziua copilului

Copile,
Eşti cea mai elegantă făptură
Pe care am văzut-o vreodată!
Ochii tăi - stele strălucitoare;
Zâmbetul tău - lumina lumii.
Tu eşti însăşi viaţa
Ce a rodit din sămânţa celestă,
Eşti îngerul ce a străbătut cerurile
Pentru mine,
Pentru a-mi fi alături.
Deşi pari fragil, eşti pregătit
Pentru a salva viitorul,
Pentru că tu porţi cu tine
Toată învăţătura lumii
Şi iubirea - izvor necesar omenirii.

În mileniul trei, tu porţi
Credinţa
În mai bine
Şi în mai frumos,
Credinţa în armonie.
Tu nu vei fi scutit
De dureri şi dezamăgiri,
Dar Tatăl ceresc
Te va ocroti,
Luminându-ţi calea
De la care să nu te abaţi.

Du-te,
Zboară,
Lumea-i a ta!
Urmează-ţi inima,
Ploaia nu te va uda,
Pentru tine va fi
Doar rouă înviorătoare.
Vei păşi pe ape
Precum Iisus.

Tu eşti prezentul
Şi speranţa de mâine.
Eu cred în vise,
Eu cred în tine!
Fii rază de lumină
În întunericul lumii!
Tu ai dus pe aripi
Simfonia cerului
Şi praful de stele -
Misterul vieţii te învăluie.
Ne-ai umplut inimile
Cu dragoste şi căldură.
Tu eşti splendoarea vieţii,
Tu eşti simbolul
Noului început.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:42 Titlul subiectului: Iarna

Ninge cu mărgăritare albe,
Roiuri adunate-n salbe
Ce în vals uşor coboară,
Argintând întreaga ţară.

Moale, neaua se aşterne
Peste câmpuri şi poene,
Iar pe brazii din pădure,
Cuşme călduroase pune.

Din flori albe dantelate
Sau cristale, diamante
A pictat pe la ferestre -
Perdeluţe ca-n poveste.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:43 Titlul subiectului: De-aş fi...

De-aş fi pictor,
Aş atașează omenirea într-un crin
În cupa lui de mărgărint,
În aurul caliciului,
În seminţele adâncurilor.

De-aş fi un cântăreţ,
La fel de iscusit
Precum Orfeu,
Aş închide tăcerea într-un sunet
Şi aş asista la naşterea unei şoapte,
În clinchet duios de cântec.

Mi-e drag pământul,
Einstein de-aş fi
L-aş susține într-un gând...
Sămânţa gândului aş semăna
În carnea şi izvoarele pământului,
Capsula timpului ar fi
Ce... momentul din goană-i
L-ar opri…
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:44 Titlul subiectului: Prietenia

(dedicată poetei Georgeta Olteanu)
Prietenia
este cel mai elegant lucru
de pe Pământ.
Prietenia
deschide inima
şi-o umple cu darurile ei.
Prietenul
cunoaşte, respectă şi tămăduieşte
cel mai bine
rănile suferite de celălalt.
Pragurile vieţii,
cu bune, cu rele
sunt înţelese de prieten.
Minunată este prietenia
ce trăieşte în inima noastră.
Simţi şi tu
cum ne înalţă?
Simţi şi tu
că viaţa-i mai frumoasă?
Şi
parcă e mai uşoară
precum era odinioară?
Prietenia
e nobilă,
e frumoasă,
e necesară.
Prietenia
nu se cumpără,
nu e de vânzare,
nu se negociază.
Prietenia
se naşte
şi creşte
doar în inimi alese.
Prietenia
e o floare rară, rară.
Eu
am găsit-o, sunt fericită!
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:45 Titlul subiectului: Lăcrămioare

Suave flori, iubite lăcrămioare,
Podoabe-alese ale primăverii,
Ivite-n umbra unui codru-adânc,
În leagănul tăcerii.
Înlăcrimate-n pur argint,
Eu văd în voi lumina radioasă
Chemându-mă pe calea gândului, acasă…

Privind la voi, pe mama o zăresc
Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc
Şi-n ochi o lacrimă-mi răsare,
Şi lacrima se contopeşte-n floare.

Pe îndată ce eram micuţă, la vatra părintească,
V-am răsădit, adeseori, în glia strămoşească
Cu mama ce vă–ngrijea duioasă.
Apoi, când eu crescui mai mare,
Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare,
Am răsădit iubitului, în zi senină,
Un strat de lăcrămioare
Lângă portiţa din grădină.

Astăzi, când vă privesc cu nostalgie
Plăpânzii stropi de mici mărgăritare,
Simt că-mi redaţi aromă dulce-al tinereţii
Şi-n taină-mi luminaţi cărarea vieţii.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:46 Titlul subiectului: Tainica iubire

E ora de amiază,
Maiestuos,
Azurul se înclină
Spre Mare
Cu trupul său de Lumină
Vibrând de iubire .
Din Înalt, îndată ce se aruncă,
Îndrăgostite valuri
I se supun ca la poruncă.

Şi blând ca zefirul
Ce-adie pe undă,
Cu blândeţea iubirii adânci
Le inundă.

Aici, la Ţărm
Unde Necuprinsul albastru începe
Iubirea dansează liberă
Pe puntea valurilor.

Aici, unde nimbul Soarelui
De crestele valurilor s-a spart,
Împrăştiind pulberi de aur,
Aici, îndrăgostiţii dansează
Pe oglinzile valurilor
De nimeni, nimeni, tulburaţi.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:47 Titlul subiectului: Valurile vieţii

În zori,
Fereastra sufletului meu s-a deschis -
E fereastra prin care privesc oceanul vieţii;
Valurile lui urcă şi coboară;
Se zbuciumă valurile -
Naşterea şi Moartea
Urcă şi coboară în ritmul lor
Din Cer predestinat.
Sufletul meu,
Neobosit albatros, îşi deschide aripile
Plutind deasupra oceanului vieţii,
Sărutând luceferii.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 12:59 Titlul subiectului: Primăvara-mini poeme

Merii
şi-au pierdut
în zori
florile mătăsoase.

Vântul
zburdă nebunatic
prin pădure
şi zăvoi.

Un fluture
sărută florile
lăsând în urmă
o dâră de iubire.

Iarba
scăldată în rouă
acoperă poteca
în verde de catifea.

Paşii
mă poartă
pe maluri
cu sălcii pletoase.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 14:05 Titlul subiectului: Visul

Era seară si visam:
se făcea că alergam
pe urmele clipei fugare;
eram într-un palat
şi tot suiam
pe trepte solare încinse,
uşor tremurau, arămii, treptele-atinse.

Imponderabilă...
mă înălţam cât mai sus,
cât mai departe,
din cer mă chemau
miriade de stele
cu luciri de diamante.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 12/10/2011 14:21 Titlul subiectului: Menire...

Toamna, târziu,
când crizantemele
înmiresmau întreaga zare,
am venit pe lume
să vad oamenii, soarele
munţii, izvoarele,
câmpia şi albastra zare.

Am venit pe lume…
s-ascult privighetoarea,
să văd pădurea foşnitoare
si macii îndrăgostiţi de propria culoare.

Am învins durerea
ţesând albastru-mi vis.
ca valurile-n ţărm
bat secundele mileniilor
în porţi de paradis...

Din negura vremilor,
bat clopote grele,
O, mă iau la întrecere
cu strălucirea unei stele.

Am venit pe lume
să vad soarele
trecând peste bariera sorţii
şi voi cânta...cânta-voi Lumina
Chiar şi în clipa morţii.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 13/10/2011 09:24 Titlul subiectului: Toamna la Valu lui Traian

(dedicată cristinei şi lui Cristian, copiii mei)

A venit toamna,
Grădina casei părinteşti
E mai elegantă ca-n poveşti.
Deşi nu-i soare şi e frig,
Căpşunele au dat în pârg
Iar dovleceii de la poartă
Au multe flori şi roadă.
Zmeura-ncărcată cu bobiţe rubinii
pe voi, v-aşteaptă, dragi copii.
Mi-e dor de voi, mi-e tare dor...

În liniştea netulburată a casei părinteşti
Mama scrie din nou, poveşti
Pe care le-ncredinţează vântului,
Să facă ocolul pământului,
De la Valu lui Traian până-n Japonia
Şi mai departe, la Cristi în Antalia…

Mi-e dor de voi, copiii mei!
acum, când frunzele-aurii
se scutură în vii,
Când din la nucul de la poartă
Cad nuci, cu zecile, deodată,
Eu le culeg şi mă gândesc la voi,
Şi de-aş putea, aş da momentul înapoi
Să fim împreună ca altădată,
Părinţi, copii, nepoţi, toţi laolaltă.
Mi-e dor de voi, mi-e tare dor…

Eu vă trimit gândurile mele
Scăldate în parfum de albăstrele,
De trandafiri, crăiţe, tufănele…
Mama

_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 13/10/2011 09:31 Titlul subiectului: Cine eşti tu, cine sunt eu...

Te-am iubit cu ardoare,
Ţi-am fost atât de aproape,
Încât, în sufletul meu,
Nu mai ştiam
Care erai tu...şi care eu...

Păşeam uşor, venind de departe,
veneam spre tine, plutind uşor,
Imaterială eram, asemea şoaptei
Pe care doar inima, abia de-o aude
Şi totul în jur era neprihănire.

Păşeam pe drumuri ce duc înspre Cer
Şi trupul mi-era atât de uşor,
Ca visul celui ce doarme...
Mă simţeam asemenea vieţii,
Vieţii de-apoi, ce pe urmă moarte renaşte.

Iubitule, o, iubitule,
În vis aş vrea să rămân
O vecie,
Să rămân aş vrea,
O vecie.
Şi în extazul meu,
Nimeni să nu mai poată şti
Cine eşti tu, cine sunt eu...
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 13/10/2011 09:42 Titlul subiectului: Primăvara

În livadă
Îndrăgostite,
Florile şoptesc
Cuvinte de dragoste,
Înmiresmate şoapte,
Pe care poetul
Le-ascultă în noapte.

Parfumul florilor
Pluteşte pe-aripa vântului,
Peste câmpuri,
Peste pădure,
Peste oameni,
Şi se-nalţă la Cer
În spirala Infinitului.

Tu şi cu mine,
Asemenea copiilor,
Privind inefabila minune
Şi vorbe duioase ne spunem
Roşind, timid de iubire,
În timp ce-n livadă
Tremură lumina
În dor după roade.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 07:20 Titlul subiectului: Bine-ai venit, frumoasă Iarnă!

Bine-ai venit, frumoasă Iarnă!

Coboară iarna de la munte
În văi adânci, câmpii şi râpe,
Cu vălul alb ca de mireasă
Gătită e, senină şi frumoasă.

Mătasea fină şi-a întins
Peste pământul necuprins,
Flori de cais şi de cireş
Dansează lin în univers.

De sub stele, de sub flori,
Va creşte grâul roditor
Şi ghiocelul, lăcrămioara
Iar vor aduce primăvara.

Bine-ai venit, iarnă elegantă
Te-am aşteptat din nou acasă.
Deşi e frig şi-nnourat afară,
În inimă-mi e cald şi vară...
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 07:26 Titlul subiectului: În zori...

În zori,
în cupa albă
a unei flori de nalbă
se odihneau doi gândăcei.

Micuţi şi drăgălaşi
păreau doi copilaşi
ce dorm îmbrăţişaţi
în patul lor de catifea.

Ca neted plăpumioră
aveau catifeaua-petală
ce îi ferea de ploaie
şi de frigul de afară.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 07:52 Titlul subiectului: Joaca-n toi

Valuri, valuri peste ţară,
S-a lăsat bătrâna iarnă,
Cu nămeţi înalţi şi moi,
Tocmai buni de-o joacă-n toi.

Într-o ceată ne formăm,
Sus pe deal ne adunăm,
Fără sănii, chiar de loc
Vrem doar jocuri cu omăt.

Şi-ncepem o bulgăreală,
Ba şi câte-o săpuneală
Cu zăpada cea pufoasă
Pe la gât, pe ochi, pe faţă.

Eu mi-am rupt puţin surtucul,
Nu-i spun mamei amănuntul,
de-o vedea cândva ruptura,
recunosc, nu sar cu gura.

Maricica, sora mea drăguţă,
Şi-a pierdut chiar o ghetuţă,
Iară victor, piciul din vecini,
A căzut în mărăcini!

Nimeni nu s-a supărat,
Numai că s-a înserat
Şi-am tras o bulgăreală,
Să ne-ajungă întreaga iarnă.

Pe cuvânt de prichindică!
A nins atât de mult aseară,
Mi-e greu ca să ajung la şcoală,
Dar o să-l rog pe Azorel
Să mă ajute, aşa...niţel.

Să-l înham la sănioară,
Să mă tragă pân` la şcoală,
Ştiu eu că îi place doară,
Că nu este întâia oară...

Şi când m-oi întoarce-acasă,
Tot cu el vin bucuroasă
Şi-o să-i dau lui Azorel
Mâncarea din ghiozdănel.

Pe cuvânt de prichindică,
Îl iubesc pe Azorică,
Îi pun supă-n casoletă,
El doar m-a creat vedetă!
(GEORGETA OLTEANU)
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 08:04 Titlul subiectului: De pleci...

DE PLECI…..
Să-mi laşi iubirea inimii din mine,
Să-mi cânte ritm fierbinte printre flori,
Să-mi laşi un gând curat să mă aline
Şi să-mi aducă-n suflet noi fiori.

Dar nu-mi lăsa zăpezi sau gheţuri triste
Când viaţa va dori sa ne despartă
Că nu mai ştiu în viaţă, cărare sa existe
Să-mi pot schimba din nou aceasta soartă.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 08:09 Titlul subiectului: Mi-e dor...

Mi-e dor de glasul tău care unduie,
De dincolo de nori în depărtări
De ochii tăi când soarele se suie
Privind spre ochii mei din alte zări.

Şi parcă marea îmi oferă cântul
Sirenelor ascunse-n curcubeu
Şi uit de tot, şi-mi iau avântul
Să zbor cu gândul iar spre cerul meu.

Şi dincolo de vis aş vrea să fiu cu tine
Noi doi, un yin şi-un yang, nou început
Să ne-mpletim iubirea iar prin mine
Aşa cum niciodată nu am mai conceput
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 08:13 Titlul subiectului: Melancolie

Din copacul care sunt,
Mai cade câte-o frunză-ngălbenită.
Dansează lin şi-armonios ,
Apoi se culcă ostenită.
Privesc pe cer cum zi de zi,
Cârduri de păsări călătoare
Se-ntorc de unde au venit,
Se-ntorc în ţările cu soare.
Pe-un ram de măr s-a aşternut
Bruma ca mască argintie
Se-apleacă crengile în vânt
Se aşterne iarna pe câmpie.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 08:25 Titlul subiectului: Mini-poeme

Inima,
fiori de teamă
îmi scutură trupul-
viaţa?moartea?

Trandafirul...
dincolo de spini,
frunze crude-
boboc de trandafir

Templu-
mi-e trupul-lumina
în care sălăşluiesc.

Buzele -
mi-s petale de flori
sărutate de rouă.

Gandurile-
sunt vulturi ce străpung
infinitul.

Iubirea-
este nectarul
ce-mi intretine viata.

Sakura matsuri e
poem
sacru in inima mea.

Februarie,
Pe cerul cenuşiu-pescăruşii
La geamul meu,
Speranţa.

Primăvara,
fluturi albi zboară-n văzduh,
petale de cais.

1 martie-
pe-o singură frunză,
tot verdele primăverii.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 08:29 Titlul subiectului: Miracolul Infinitului...

Din miracolul Infinitului
Mi-am hrănit spiritul însetat.
Fiecare cristal de rouă a curs
Prin filtrul oceanului meu de linişte,
Fiecare scânteie de luceafăr
A ascultat cântecul inimii mele
Scânteind de negrăită iubire,
Şi chemând duios lumina.

Lacrima cerului, cristalul de rouă
Mi-a atins sufletul mângâindu-l
Fiecare petală ofilită a reînviat,
În grădinile sufletului meu.

Din trupul curcubeului
Am cules un fior al vântului,
Un cristal de rouă sălbatică,
Să-mpletesc cunună pentru tine.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/10/2011 08:37 Titlul subiectului: Paparuda...

Paparuda…
se spune că,
dorindu-ţi ceva din adâncul
sufletului,
Universul va conspira la facerea dorintei tale:
invoc ploaia!
mi-e dor de sărutul stropilor,
de mângâierea ploii,
vreau să văd curcubeul...
Sunt paparuda modernă,
ce roagă cerul,
să-şi deschidă porţile...
Şi...plouă,plouă,
de ieri într-una,
sunt lacrimile cerului
ce spală pământul.
Îngerii coboară
pe raze de lună,
sunt împreună de noi
îndrumându-ne paşii.
Frunzele dansează,
iubiţii se plimbă,
E vară călduroasă,
În inima mea!
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 14/11/2011 10:16 Titlul subiectului: Iarna la sat

Din văzduh se cern uşor
Fulgi pufoşi într-un covor,
Iarna iar s-a instalat,
Totu-i alb pe câmp şi-n sat.

Mi-amintesc, eram micuţă
Când ne jucam pe uliţă,
Chiuind ne dam pe gheaţă,
Iarna astfel prinde viaţă.

Dar ce este?! Glasul mamei
Îl aud ca şi-altădat`:
"Hai, copilă, treci la masă,
Tu nu vezi că s-a-nnoptat?"
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 14/11/2011 11:28 Titlul subiectului: Iarna

Iarna
Ninge cu mărgăritare albe,
Roiuri adunate-n salbe
Ce în vals uşor coboară,
Argintând întreaga ţară.

Moale, neaua se aşterne
Peste câmpuri şi poiene,
Iar pe brazii din pădure,
Cuşme călduroase pune.

Din flori albe dantelate
Sau cristale, diamante
A pictat pe la ferestre -
Perdeluţe ca-n poveste.
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi

Flora · Trimis: 17/11/2011 09:05 Titlul subiectului: Uneori, şi îngerii plâng...

Uneori, şi îngerii plâng
În clipa îndată ce zborul li-i frânt,
Şi rădăcini le-au crescut în pământ,
Astfel rămânând doar goi şi trişti în vânt...
Cerul plânge împreună de îngeri
Şi geme de-ale lor înfrângeri.
Îngerul realizat om pe Pământ
E frunză rătăcitoare în vânt,
E adiere, speranţă şi gând
Şi zbor în cuvânt.
E ploaie, e soare şi rouă în zori,
E trecerea discretă a fiecărei flori,
Viaţa lui e moment în Univers,
E fir de nisip în deşertul imens.
Îngerul plânge când Omul râde,
Trecând prin viaţă nepăsător
Şi aripa ocrotitoare i se frânge
De dor, de-atâtea ori, de-atâtea ori...
_________________
Floarea Carbune

http://poetrygroup.ning.com/profile/Afisauanufi