BUCURIILE VIETII

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

DOR de ZAHARIA STANCU

Ce mult te iubesc,
ce mult!
În "poeme cu lună",
tu, m-ai fermecat;

caii tăi negri
aleargă demult,
la Salcia, "desculţii"
suspină tăcut.

Şi Darie râde!
Ce l-o fi apucat?
Guguştucii au răguşit
în cântat.

Ce mult te iubesc,
ce mult!
Ce foame mi-e de tine,
de tine, cel ignorat!

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

DE SUS ŞI PÂNĂ JOS

Nepotolit de dragoste
în datini,
am drumuit sublimul,
veşnic bătăios;
de-acum, mă pot numi
drept orizont de patimi,
năucit în cânt,
de sus şi până jos.

Din mine, fiecare fibră
scoate-un sunet,
fiecare vorbă
are-o rezonanţă sonoră;
cerul timpului meu
răzvrătit de tunet,
freamătă de dor,
vibrând adânc în oră.

Sufleţele,
te-nalţă elegant cariatidă!
Cu ierburi în tălpi,
cu pletele în stele;
de soare,
arşiţa iubirilor avidă,
va linişti mirifică,
căutările mele.

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

Bătrânul MOROMETE

Clasicul Marin Preda
trăieşte,
Bătrânul Moromete
n-a murit;

prin opera sa,
El nemureşte,
Marele Singuratic
dăinueşte.

Poiana lui Iocan,
agoră, vieţuieşte
Omul rămâne,
glasul tăinuit;

Clasicul Marin Preda
vecuieşte,
Bătrânul Moromete,
n-a murit.

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

SACRIFICARE

Ard neclintite
în murmur de-adieri,
aşezările
într-un apus de soare;

tot cerul va brăzda
în aceste seri
luna, rătăcind
cu disperare.

Câmpia se dăruie nopţii,
pătimaşă,
pădurea rugineşte
în resemnare;

vântul sărută toamna
în porumbiştii,
cerând oamenilor,
atentă sacrificare.

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

OCHII TĂI...

Ochii tăi căprui
au culoarea acestei toamne
şi se bucură vântul
când îţi sărută părul;
şoapta gurii tale,
e gata să condamne
când sărut ochii
şi gura unei fetişcane.

Eşti strălucitoare
ca şi luna acestei toamne
şi ai obrazul
mai dulce decât mărul;
ochii tăi căprui
au culoarea acestei toamne
şi se bucură vântul,
dezvelind piciorul.

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

SUFLETUL ŞI INIMA MEA

Sufletul meu
iubeşte poezia,
deoarece poezia
uimeşte,
deoarece poezia
întinereşte,
sufletul meu
iubeşte poezia.

ŞI inima mea
iubeşte poezia,
pentru că poezia
îndrăgeşte,
pentru că poezia
cucereşte,
inima mea
iubeşte poezia

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

ÎI SIMŢI PRIVIREA...

Frumuseţea-vis a unei femei,
nu-i doar forma statuară,
ci-i căldura din privirea ei,
ce în suflet dă scântei.

Îi simţi privirea ca la zei,
focul inimii ce te doboară;
pedanteria unei femei
este graţia, ce-i o comoară.

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

TOATĂ LUMEA...

Toată omenirea scrie poezie
ca să intre-n nemurire,
doar gloria ca o trăire
ne-a cucerit, lipsit de simbrie.

Îţi trebuie o eternă iubire
ca să fii duioasa ciocârlie;
toată lumea scrie poezie
ca să intre-n nemurire.

Rareori, versuri, ce îmbie,
altul se preface că scrie,
şi de-atâta har şi fudulie
pâlpâim, uşor, în comedie,

când lumea scrie poezie.

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

A TRECUT ŞI VARA ASTA

A trecut,
s-a dus vârtej şi vara asta,
cu grăbite ploi
şi zile calamitate;
n-o să mă mai certe,
pentru erezii, nevasta,
a trecut,
s-a dus vârtej şi vara asta.

Am rămas în inimă,
cu dorul ars şi basta,
cu amintiri rebele
şi răspunderile toate;
a trecut,
s-a dus vârtej şi vara asta,
cu grăbite ploi
şi amăgiri deşarte.

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

CÂND ERAM COPILANDRU...

Copilandru fiind, plecam cu tata la vânat,
nu ştiam multe, dar mă fermeca câmpia;
pe Bob, câinele nostru, îl luam cu noi
şi cutreieram, în lung şi lat, toată glia.

Vânam mulţi iepuri, raţe şi turturele,
prepeliţe numeroase şi grele împuşcam,
eu încărcam tolba şi chiar ciorchinarii
şi cu ele, toată ziua, mă tot luptam.

Odată mi-au pus o vulpe pe spinare
şi îi simţeam căldura prin rucsac,
după un ceas m-a cuprins o scărpinare
de nu ştiam, încotro să fug, şi ce să fac.

Pe glie, prin trifoaie şi miriştii,
întotdeauna găseam un vânat bogat,
bogată a fost şi copilăria mea-
de vânat,eu, nici azi nu m-am lăsat.

Acum plec singur, pe glie, la vânat
iar Bob şi tata, ţărână s-au făcut;
ştiu, desigur, pre multe despre viaţă
şi viaţa o strâng în braţe şi o sărut.

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

Eu nu mai am timp...

Eu nu mai am timp
de împăcare,
nici timp nu mai am
de răzvrătire;
vreau, de-acum, să uit
de indiferent ce denigrare,
să pot urca trepte
fără disperare.

Să fiu iubit şi mai bun
în iertare,
şi tot mai doritor
de fericire;
eu nu mai am timp
de împăcare,
vreu să-mi surâdă
aceeaşi candoare.
:o)

george · Moderator Data inscrierii: 02/Oct/2008 Mesaje: 17

VÂRSTELE NOASTRE

Există vârste,
la care omul se bucură,
asemeni
unor senzații adevărate;
rămâne uimit
de frumuseţea lor ce susură-
există vârste,
la care omul se bucură.

Când îşi doreşte copilăria,
la om inima murmură,
iubirea şi-o caută
în suflet poate,
anii de muncă
îi găseşte în pletele brumate,
iar bătrâneţea
în picioare anchilozate.